Les sepultures bogomiles de Vadul Anei

În ceea ce priveşte dispunerea planimetrică în cadrul cimitirului, mormintele atribuite bogomililor nu ocupă un loc anume, fiind răspândite printre celelalte complexe funerare. Faptul că au fost descoperite în cele mai diverse locuri în necropolă, fără a respecta o regulă anume, indică faptul că aceste persoane au făcut parte din comunitatea aceasta încă de la început şi au rămas acolo până în momentul încetării utilizării necropolei. Un alt argument în favoarea acestei afirmaţii îl constituie datarea cu monede care este observabilă de la sfârşitul secolului XV (monedă emisă cândva în anii 1458-1590, găsită în M.263) până în cel de-al treilea sfert al secolului XVI. În viitorul teritoriu al Ţării Româneşti, obiceiul înmormântării cu unul sau ambele braţe flectate din cot, cu palmele aduse pe umeri, la clavicule sau la gât nu este atestat până în secolul XIV. Aceasta se poate datora şi stadiului cercetărilor arheologice. Obiceiul, pentru teritoriul dintre Carpaţi şi Dunăre, nu este atestat la populaţiile nomade de stepă. Pentru perioada mai târzie, astfel de morminte a fost semnalate la Oraşul de Floci (în necropola de pe grindul nr.3), Buzău, Cernica, Dumbrava, Străuleşti, Portăreşti, zona Bucureştiului şi a Cîmpulungului. Situaţia este asemănătoare şi în teritoriul de la este de Carpaţi (viitorul stat medieval Moldova), unde au fost găsite astfel de morminte: Traian (Zăneşti, jud. Bacău), Trifeşti, Hudum (două necropole), Vornicenii Mari. În Dobrogea, astfel de morminte au fost descoperite la Păcuiul lui Soare, Garvăn, Enisala, Nufăru, Isaccea. În Transilvania, au fost semnalate de asemenea morminte în care defuncţii au fost depuşi cu unul sau ambele braţe flectate din cot, cu palmele aduse la umeri. Aici mormintele în mare parte sunt mai timpurii, dar sunt şi foarte rare. În stadiul actual al cercetării, prezenţa unor astfel de morminte în necropole de tip Ciumbrud, în Slovacia sau Ungaria trebuie analizate cu mare atenţie. Dat fiind faptul că la nordul Dunării obiceiul aşezării defunctului în mormânt cu unul sau ambele braţe flectate din cot şi cu palma adusă pe umăr sau la gât este cel mai bine observabilă cronologic, planimetric şi din punct de vedere al obiceiurilor de înmormântare în cimitirele studiate în Banat, consider că este necesară o paralelă între descoperirile de aici şi cele din situl de la Vadul Anei. Aceasta cu atât mai mult cu cât, în Banat, se poate stabili şi o cronologie a pătrunderii bogomililor sau a principalelor momente în care aceştia au pătruns ori au activat. În teritoriul vecin, în Banatul românesc, morminte în care braţele defuncţilor erau flectate din cot, cu palmele aduse în regiunea gâtului, pe umeri sau pe clavicule au apărut în 14 necropole (Ilidia-Cetate, Gornea-Târchevişte, Ciclova Română-Morminţi, Gornea-Căuniţa de Sus, Cuptoare-Sfogea, Gornea-Pod Păzărişte, Gornea-Ogaşul lui Udrescu, Ilidia-Obliţa, Nicolinţ-Râpa Galbenă, Pojejena-Nucet, ReşiţaOgăşele, Cârnecea-Dealu Bisericii, Berzovia-Pătruieni, Şopotu Vechi-Mârvilă). Din 43 de morminte (unul este dublu). Toate cimitirele se găsesc pe teritoriul actual al judeţului Caraş-Severin. Mormintele au fost găsite atât în necropole cu biserică, dar şi fără. Asupra defuncţilor care au avut braţele flectate din cot cu palmele aduse pe clavicule sau la gât s-au emis două ipoteze. Prima dintre ele este aceea că este vorba de practici rituale de dinainte de înmormântare cu scopuri antivampirice şi a fost legată în special de credinţe ale slavilor. O a doua teorie este cea potrivit căreia aceste morminte aparţin unor persoane de credinţă bogomilă răspândită la nordul Dunării în special din secolul XI. Sub-variante ale acestei poziţii a braţelor au mai fost înregistrate la Hodoni-Pocioroane, Obreja-Sat Bătrân, Vojlovica-Humka Azotara (Banatul iugoslav), Kiszombor-B, Szőreg-Homokbánya (Banatul maghiar, comitatul Csongrád). În general, literatura românească cu privire la erezia bogomilă este destul de săracă şi contradictorie. Cea mai mare parte a literaturii este de natură teologică sau filozofică. Doar într-o foarte mică măsură suntem în faţa unor studii redactate de către arheologi sau istorici. Aceştia din urmă, cu puţine excepţii, se feresc în general să atribuie anumite complexe funerare populaţiei eretice, indiferent de originea sa. Din punct de vedere al interpretărilor istoricilor români asupra problemei ereticilor în spaţiul actual al României au existat diverse variante. De exemplu, A. Balotă, consideră că bogomilismul este vorba mai degrabă de o cultură apărută în teritoriul actual al Bulgariei, „mai aproape de masele populare, de aspiraţiile lor, de preocupările lor”. În timp, ”...sub presiunea ideologiei oficiale creştine a statului şi bisericii feudale, a primit o pecete creştină’’ cu o tentă

Physics · Ancient and Medieval Archaeology Studies · Historical and Architectural Studies · Renaissance Literature and Culture