Date noi despre Cetatea Poenari (jud. Argeş) / New data on the Poenari fortress (Argeş County)
Bibliographic Data
| ID | 21666693 |
|---|---|
| Authors | Adrian Ioniță (corresponding author) |
| Year | 2025 |
| Volume | 21 |
| Issue | 1 |
| Pages | 341-362 |
| Publication date | 2025-01-01 |
| Open Access | No |
| Type | ARTICLE |
| Venue | Materiale şi cercetãri arheologice (Serie nouã) (JOURNAL) |
| Journal identifiers | ISSN: 1220-5222 |
| Publisher | PERSEE Program (PUBLISHER) |
| DOI | 10.3406/mcarh.2025.2378 |
| OpenAlex | W7122542734 |
| Language | EN |
Cetatea Poenari este cel mai impresionant monument de arhitectură militară medievală din Țara Românească, beneficiind de o poziție de excepție, pe un vârf stâncos cu pante abrupte, care se înalță deasupra văii râului Argeș. Nucleul inițial al fortificației îl constituie un turn (donjon), de plan aproximativ pătrat, înconjurat, într-o etapă ulterioară, de o curtină flancată de turnuri semicirculare. Deosebirea structurală între cele două faze constructive este evidentă, fiind remarcată în dese rânduri – turnul pătrat a fost clădit numai din piatră, în vreme ce, pentru curtine și turnurile semicirculare, s-a utilizat atât piatra, cât, mai ales, cărămida. Cele două faze constructive principale, identificate arheologic în urma săpăturilor extinse din anii 1968–1970, când s-a realizat și prima restaurare a monumentului, au fost datate în prima jumătate a secolului al XIV-lea, respectiv la mijlocul secolului al XV-lea, în cea de-a doua parte a veacului al XVI-lea fortificația pierzându-și funcționalitatea. Cu ocazia derulării unui nou proiect de renovare a cetății, în noiembrie 2023, s-a desfășurat o scurtă campanie arheologică, care a vizat doar interiorul turnului donjon, partea cea mai veche a fortificației. Această săpătură, deși extrem de limitată și condiționată de numeroși factori, a permis obținerea mai multor observații, în completarea datelor cunoscute din vechile cercetări. În partea central sudică a turnului, s-a descoperit o groapă de formă aproximativ patrulateră, cioplită îngrijit în stânca nativă pe care s-a zidit turnul. În umplutura acesteia s-au găsit două fragmente ceramice, două cuie de fier, un vârf de săgeată și o monedă de aur, emisă de Iancu de Hunedoara în anul 1446. În interiorul turnului au mai fost descoperite : 18 fragmente ceramice, trei cuie și 22 de oase de animale. Prezența monedei de aur la cetatea Poenari are o semnificație aparte, sugerând rolul de tainiță pentru complexul cioplit în stâncă din turnul donjon. Se confirmă astfel ipoteza, bazată pe mențiunea unui izvor străin din anul 1509, potrivit căruia cetatea Poenari a servit ca loc de depozitare a tezaurului domnesc sau a unei părți a acestuia
Constructive · Kingdom · Ancient and Medieval Archaeology Studies · Central European and Russian historical studies · European Cultural and National Identity
| Highly cited | No |
|---|