Cetatea Făgăraş – cercetări arheologice pe latura de sud-est a incintei exterioare (clădirea corpului de gardă) / Făgăraş Fortress – Archaeological research in the south-eastern area of the outer ward (the guardhouse)
Bibliographic Data
| ID | 21666704 |
|---|---|
| Authors | Daniela Marcu-Istrate (0000-0002-9223-1679), Daniela Marcu Istrate, Gabriel Izdrăilă, Sebastian Dobrotă |
| Year | 2025 |
| Volume | 21 |
| Issue | 1 |
| Pages | 367-417 |
| Publication date | 2025-01-01 |
| Open Access | No |
| Type | ARTICLE |
| Venue | Materiale şi cercetãri arheologice (Serie nouã) (JOURNAL) |
| Journal identifiers | ISSN: 1220-5222 |
| Publisher | PERSEE Program (PUBLISHER) |
| DOI | 10.3406/mcarh.2025.2380 |
| OpenAlex | W7122536109 |
| Language | EN |
Ansamblul cetății Făgăraș, monument istoric datând, în forma actuală, din secolele XIV–XVII, a trecut în ultima jumătate de secol printr‐un lung șantier de restaurare, în cadrul căruia au fost deseori realizate investigații arheologice de amploare mai mare sau mai mică. În anii 2011–2012 lucrările s‐au concentrat pe latura estică a fortificației exterioare, cu obiectivul restaurării clădirilor adiacente zidului de incintă, așa‐numitele corpuri de gardă. Materialul de față introduce și analizează cercetarea arheologică a clădirii sudice a corpului de gardă, urmărind în principal descrierea tehnică a rezultatelor și sistematizarea informațiilor în vederea reconstituirii evoluției arhitecturale generale. Corpul de gardă dinspre sud prezenta în anul 2011 o formă datorată în mare măsură unei restaurări din sec. XX, care modificase major atât structurile zidite (subzidiri, demolări și refaceri), cât și nivelul de călcare, fiind abandonată într‐un stadiu intermediar. Obiectivul cercetărilor arheologice a fost în principal acela de a fundamenta noile proiecte de restaurare și amenajare, prin identificarea unor informații despre structurile zidite și nivelurile de călcare. Pentru aceasta au fost deschise mai multe unități de cercetare de dimensiuni mici, iar trei secțiuni mai mari, S.22, S.23 și S.30 au fost trasate între cele două ziduri de incintă, pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra stratigrafiei curții exterioare. S‐a stabilit că inițial clădirea a avut o formă rectangulară, dezvoltându‐se în lungul zidului incintei exterioare, probabil pe toată lungimea acestui zid între turnul de intrare și bastionul de sud‐est – așa cum o putem vedea, de altfel, pe cel mai vechi releveu al cetății, cel din 1699. Ulterior au fost făcute o serie de extinderi și demolări, care au condus la forma actuală, cu încăperi de dimensiuni diferite și cu o galerie către interiorul curții. Materialul arheologic a fost irelevant pentru o cronologie mai precisă a acestei părți a cetății ; însă, pe baza datelor istorice și arhitecturale existente, prima formă a clădirii poate fi datată în sec. XVI
Ancient and Medieval Archaeology Studies · Central European and Russian historical studies · Historical and Religious Studies of Rome
| Highly cited | No |
|---|